Goţii
Vechi popor teutonic, gotii au fost intre secolele III-IV o putere importanta in lumea romana, fiind primul popor de origine germanica ce s-a crestinat. Gotii, se presupune ca au venit din Suedia, traversand Marea Baltica, inspre raul Vistula, apoi in secolul III migrand in sud, inspre Dunare. In acea perioada armatele si flota gote au atacat Tracia, Dacia, si orasele din Asia Mica si de-a lungul coastei Marii Egee. Au cucerit Atena intre 267-268 si au amenintat Italia. Pentru aproape un secol, razboaiele intre imparatii romani si conducatorii goti au devastat peninsula Balcanica si nord-estul regiunii mediteraneene. Alte triburi s-au unit cu gotii si, sub conducerea lui Ermanaric in secolul IV, s-a format un regat care s-a extins de la Marea Baltica la Marea Neagra. In jurul anului 370 gotii s-au divizat in doua grupuri separate. Ostrogotii (lat. Ostrogothae “gotii estici” ) au format un regat intins de la Marea Neagra pana in Ucraina si Belarus de azi. Vizigotii (lat. Visigothi “gotii buni” ) au fost gotii de vest stapanind teritoriul Dunarii.
Vizigoţii
In 376, vizigotii, amenintati de huni, au cautat protectia imparatullui roman Valens, si au primit permisiunea de a se stabili in Moesia, la sudul Daunarii. Cand soldatii goti au fost maltratati de ofiteri romani, gotii s-au revoltat si conflictul a culminat cu batalia decisiva din 378 langa Adrianopole (Edirne de astazi) in care Valens a fost ucis. Gotii victoriosi au amenintat apoi Constantinopole, Theodosius I, care a urmat la conducerea Imperiului Roman de Rasarit, a incheiat pacea cu gotii si a incorporat armata lor in cea romana. Multi care s-au stabilit in Moesia au devenit fermieri. Ulfilas, episcop al gotilor, a tradus biblia in gotica si datorita lui gotii s-au convertit la o forma de crestinism, numita arianism.
La moartea lui Theodosius in 395, visigotii au renuntat la alianta cu roma si l-au ales pe Alaric I dreot conducator. Alaric a invadat Grecia, apoi Italia, iar in 410 a capturat Roma.. IN acelasi an el a fost succedat de Ataulf, care a condus vizigotii peste Pirinei, in Spania.
Din 415 pana in 418, sub urmatorul conducator, Wallia, vizigotii si-au intins stapanirea peste o mare parte din Spania si Galia dde sud, cu capitala la Toulouse. Walia a fost succedat re renumitul fiu al lui Alaric, Theodoric I, care a murit luptanand ca un aliat al Romei impotriva hunilor in batalia de la Chalons. Sub Euric, fiul lui Theodoric I, care s-a declarat independent de Roma, regatul Toulouse includea aproape toata Spania si Galia la vest de Rhon si la sud de Loara. Euric a introdus multe aspecte ale civilizatiei romane si a generat un cod de legi combinand elemente germane si romane. Domnia era electiva, iar nobilii se opuneau puternic fondarii unei case regale ereditare. In exterior, Imperiul bizantin si francii amenintau pamanaturile vizigotilor. Pentru a impune loialitate rebelilor , Alaric al II-lea a introdus in 506 legile cunoscute sub numele de breviarul lui Alaric. Un an mai tarziu, Clovis I, regel francilor a invinds vizigotii in batalia de la Vouille, in care Alaric al II-lea a fost ucis. Mare parte din Provence a fost separata de pamanturile gotice, si regatul vizigotilor a fost limitat la Spania.. In ciuda incercarilor unei serii intregi de regi goti de a tine unit regatul, putera vizigotilor a scazut treptat. Ultimiul rege, Roderick a fost infrant si probabil ucis de musulmani in 711 in batalia de la Rio Barbate. Prin 713 Spania a fost cucerita partial de mauri, iar puterea vizigotilor a supravietuit in regatul crestin independent Asturias.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu